{"id":609,"date":"2023-06-05T07:29:55","date_gmt":"2023-06-05T07:29:55","guid":{"rendered":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/?p=609"},"modified":"2023-06-05T07:29:56","modified_gmt":"2023-06-05T07:29:56","slug":"avem-nevoie-de-alimente-nu-de-tutun-este-moto-ul-zilei-mondiale-fara-tutun-din-anul-curent-initiate-de-organizatia-mondiala-a-sanatatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/2023\/06\/05\/avem-nevoie-de-alimente-nu-de-tutun-este-moto-ul-zilei-mondiale-fara-tutun-din-anul-curent-initiate-de-organizatia-mondiala-a-sanatatii\/","title":{"rendered":"\u201dAvem nevoie de alimente, nu de tutun\u201d\u2013 este moto-ul Zilei Mondiale f\u0103r\u0103 Tutun din anul curent ini\u021biate de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Anual la 31 mai, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u0219i partenerii s\u0103i marcheaz\u0103 Ziua Mondial\u0103 f\u0103r\u0103 Tutun (ZMFT) pentru a aborda consecin\u021bele pe care le are tutunul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei, mediului \u00eemconjur\u0103tor, economiei, \u0219i a sus\u021bine politici eficiente de reducere a riscurilor condi\u021bionate de tutun, a \u00eendemna oamenii s\u0103-\u0219i revendice dreptul la s\u0103n\u0103tate \u0219i la o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 tutun pentru genera\u021biile viitoare.
\u00cendemnul pentru ac\u021biune din anul curent este: \u201eAvem nevoie de alimente, nu de tutun\u201d. Campania are drept scop cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare privind impactul tutunului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, mediului \u0219i securit\u0103\u021bii alimentare la nivel global: de la cultivare, producere, distribuire, consum \u0219i de asemenea, ofer\u0103 consumatorilor un motiv \u00een plus de a renun\u021ba la orice produs ce con\u021bine tutun.
\u00cen prezent tutunul, ca cultur\u0103 comercial\u0103 este cultivat \u00een peste 125 de \u021b\u0103ri pe o suprafa\u021b\u0103 total\u0103 estimat\u0103 la circa 4 milioane de hectare. De men\u021bionat, c\u0103 circa 90% de tutun este recoltat \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i mijlocii \u0219i povara asupra mediului le revine anume acestor \u021b\u0103ri, pe c\u00e2nd profitul – companiilor de tutun transna\u021bionale.
Impactul nociv al industriei tutunului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, mediului \u0219i economiei \u021b\u0103rilor este enorm \u0219i \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, cre\u00e2nd o presiune inutil\u0103 asupra resurselor deja limitate ale planetei noastre \u0219i ecosistemelor fragile. Campania Zilei Mondiale f\u0103r\u0103 Tutun vine s\u0103 \u00eencurajeze guvernele, ca s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t subven\u021biilor pentru cultivarea tutunului, s\u0103 foloseasc\u0103 resursele financiare pentru sus\u021binerea programelor de \u00eenlocuire a tutunului cu culturi agricole durabile pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bii securitatea alimentar\u0103 a \u021b\u0103rilor.
De asemenea, campania ZMFT are drept scop cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare cu privire la modurile \u00een care industria tutunului interfereaz\u0103 cu \u00eencerc\u0103rile de a \u00eenlocui cultivarea tutunului cu culturi durabile, contribuind astfel la criza alimentar\u0103 global\u0103.
\u00cen Republica Moldova, terenurile pentru cultivarea tutunului au fost reduse semnificativ, \u00eencep\u00e2nd cu anii 90 ai secolului trecut \u0219i \u00een prezent culturile de tutun ocup\u0103 circa 300 de hectare, iar prelucrarea frunzelor de tutun are loc doar \u00een 3 loca\u021bii: mun.Chi\u0219in\u0103u, or.Orhei \u0219i or.Tvardi\u021ba.
Cu regret \u00eens\u0103, men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een Republica Moldova se dore\u0219te \u201drevitalizarea\u201d ramurii de cultivare a tutunului, despre situa\u021bia \u00een acest domeniu s-a discutat recent \u00een cadrul unei \u0219edin\u021be la Ministerul Agriculturii \u0219i Industriei Alimentare cu reprezentan\u021bii de ramur\u0103. Potrivit produc\u0103torilor \u0219i procesatorilor de tutun, \u021bara noastr\u0103 ar putea cre\u0219te volumele de producere, ca s\u0103 sporeasc\u0103 exportul, consider\u00e2nd c\u0103 producerea tutunului ar fi o ramur\u0103 strategic\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103 pentru econoimia na\u021bional\u0103.
\u00cen realitate, este dovedit faptul, c\u0103 producerea tutunului nu este o ramur\u0103 \u201dstrategic\u0103\u201d \u0219i de \u201dperspectiv\u0103\u201d pentru orice \u021bar\u0103, iar veniturile ob\u021binute sunt fals percepute de c\u0103tre sus\u021bin\u0103torii acestei ipoteze: consecin\u021bele fiind mult mai grave \u0219i devastatoare pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea popula\u021biei.
Tutunul, \u00eemcep\u00e2nd cu procesele de cultivare, producere \u0219i finaliz\u00e2nd cu consumul oric\u0103rui tip de produs ce con\u021bine tutun – prezint\u0103 o povar\u0103 uman\u0103 \u0219i economic\u0103 substan\u021bial\u0103, fiind asociat cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, respiratorii, cancer, diabet, hipertensiune arterial\u0103 \u0219i multe altele. ucig\u00e2nd anual peste 8 milioane de oameni pe an \u00een \u00eentreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.
\u00cen Republica Moldova se estimeaz\u0103, c\u0103 peste 6000 de persoane (aproximativ 14%) mor \u00een fiecare an din cauza consumului de tutun. Potrivit ultimului Studiu na\u021bional al prevalen\u021ba factorilor de risc ai BNT (STEPS, 2021) trei din 10 adul\u021bi (18 \u2013 69 ani) sau 29,9% fumeaz\u0103 activ, inclusiv 52,0% de b\u0103rba\u021bi \u0219i 7,7% de femei \u0219i ace\u0219ti indici fiind \u00een cre\u0219tere, \u00een deosebi printre persoanele tinere, at\u00e2t b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i femei.
Industria tutunului pentru a\u0219i men\u021bine veniturile este permanent \u00een c\u0103utarea de noi consumatori \u0219i deseori ace\u0219tea sunt adolescen\u021bii \u0219i tinerii. \u00cen Republica Moldova, conform Studiului Global al Adolescen\u021bilor despre Fumat (GYTS, 2019) 16,3% din adolescen\u021bi de 13 \u2013 15 ani sunt fum\u0103tori activi, mai mult de un sfert din ei sunt expu\u0219i la fumul de tutun la domiciliu \u0219i ace\u0219ti indicatori sunt \u00een cre\u0219tere, comparativ cu studiul trecut (GYTS, 2013).
Circa 10% din adolescen\u021bi consum\u0103 alte tipuri de produse din tutun, dec\u00e2t \u021bigaretele obi\u0219nuite: 3,9% de elevi au declarat c\u0103 consum\u0103 produse din tutun care nu arde (IQOS) \u0219i 17,7% dintre ei – consum\u0103 \u021bigarete electronice. De men\u021bionat, c\u0103 nicotina din e-\u021bigarete este un aditiv extrem de dependent, care afecteaz\u0103 creerul \u00een dezvoltare al adolescen\u021bilor \u0219i dubleaz\u0103 \u0219ansele de a deveni fum\u0103tor \u00een via\u021ba de adult.<\/p>\n\n\n\n

Mesajele Zilei Mondiale f\u0103r\u0103 Tutun<\/p>\n\n\n\n

Tutunul afecteaz\u0103 grav s\u0103n\u0103tatea oamenilor
Epidemia tutunului este recunoscut\u0103 ca una dintre cele mai mari amenin\u021b\u0103ri pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103 cu care s-a confruntat vreodat\u0103 omenirea, ucig\u00e2nd anual peste 8 milioane de oameni pe an \u00een \u00eentreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun. Tutunul afecteaz\u0103 \u00eentreg organizmul omului: sistemul respirator, cardiovascular, reproductiv, organele v\u0103zului, contribuie la dezvoltarea a peste 20 de tipuri de cancer, afecteaz\u0103 f\u0103tul nen\u0103scut, cre\u0219te riscul dezvolt\u0103rii diabetului, a tulbur\u0103rilor mentale, etc.
Toate produsele din tutun (\u021bigarete, tutun de rulat, tutun pentru narghilea, tutunul care nu arde cu \u00eenc\u0103lzire electric\u0103-HEETS, etc.), c\u00e2t \u0219i produsele conexe (\u021bigarete electronice \u0219i produse din plante pentru fumat) prezint\u0103 pericol sub orice form\u0103 de consum \u0219i afecteaz\u0103 grav s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n\n\n\n

Tutunul afecteaz\u0103 dezvoltarea durabil\u0103
Potrivit unui studiu din 2018, costul economic total al fumatului, at\u00e2t din cheltuielile pentru s\u0103n\u0103tate, c\u00e2t \u0219i din pierderile de productivitate este echivalent cu aproape 1,8% din produsul intern brut (PIB) la nivel global. Combaterea tutunului ar trebui s\u0103 fie identificat\u0103 ca una dintre cele mai importante p\u00e2rghii pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabil\u0103, nu doar a celor legate direct de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Cultivarea tutunului afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea fermierilor \u0219i a familiilor lor
Aproximativ 1 din 4 fermieri de tutun sunt afecta\u021bi de boala tutunului verde (otr\u0103vire cu nicotin\u0103). Boala este cauzat\u0103 de nicotina absorbit\u0103 prin piele din manipularea cu frunzelor de tutun. Simptomele includ: grea\u021b\u0103, v\u0103rs\u0103turi, ame\u021beli, dureri de cap, transpira\u021bie crescut\u0103, frisoane, dureri abdominale, diaree, sl\u0103biciune, dispnee \u0219i multe altele.
De asemenea, fermierii de tutun sunt expu\u0219i zilnic prafului de tutun \u0219i altor pesticide chimice. Un fermier de tutun care planteaz\u0103, cultiv\u0103 \u0219i recolteaz\u0103 tutun poate absorbi nicotin\u0103 echivalent\u0103 cu 50 de \u021big\u0103ri pe zi, ceea ce cre\u0219te riscul afec\u021biunilor pulmonare \u0219i altor riscuri pentru s\u0103n\u0103tate. \u00cen plus, ei transport\u0103 adesea substan\u021be nocive acas\u0103 pe corpul lor, haine sau pantofi, ceea ce duce la expuneri secundare d\u0103un\u0103toare pentru familiile lor: femeile, gravidele, copii fiind cei mai vulnerabili la expunerea nociv\u0103 a tutunului<\/p>\n\n\n\n

Tutunul d\u0103uneaz\u0103 mediului
Asupra p\u0103durilor: se estimeaz\u0103 c\u0103 circa 1,5 miliarde de hectare de p\u0103duri au fost defri\u0219ate \u00een \u00eentreaga lume \u00eencep\u00e2nd cu anii 70 a secolului trecut pentru cultivarea tutunului, contribuind astfel la cre\u0219terea anual\u0103 a gazelor cu efect de ser\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 20%. Aproximativ 200.000 de hectare de teren sunt defri\u0219ate anual pentru cultivarea \u0219i uscarea tutunului.
Asupra solului: tutunul epuizeaz\u0103 fertilitatea solului, iar reabilitarea solului dup\u0103 cultivarea tutunului este foarte costisitoare. Potrivit unor datelor colectate \u00een 2014, pentru a inversa efectele negative asupra solului din Bangladesh, cauzate de un an de cultivare a tutunului, ar costa circa 20,6 milioane USD \u2013 o sum\u0103 mult mai mare, dec\u00e2t venitul ob\u021binut de la producerea tutunului.
Asupra resurselor de ap\u0103: \u00eentregul ciclu de producere al unei singure \u021big\u0103ri necesit\u0103 aproximativ 3,7 litri de ap\u0103, aceasta incluz\u00e2nd cre\u0219terea, fabricarea, distribu\u021bia, utilizarea \u0219i eliminarea. Cultivarea tutunului epuizeaz\u0103 p\u00e2nzele freatice. Numai etapa de cultivare a tutunului necesit\u0103 aceea\u0219i cantitate de ap\u0103 de care ar avea nevoie un individ pentru un an \u00eentreg. De asemenea, cultivarea tutunului necesit\u0103 utilizarea intens\u0103 a pesticidelor \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor, care contamineaz\u0103 lacurile, r\u00e2urile \u0219i sursele de apa potabil\u0103.
Asupra aerului: pentru a produce o singur\u0103 \u021bigar\u0103 sunt emise circa 14 g de CO2. Producerea tutunului contribuie anual cu aproape 84 de milioane de tone de emisii de CO2. Aceasta este echivalentul a 280 000 de rachete care se lanseaz\u0103 \u00een spa\u021biul cosmic. Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului \u0219i con\u021bine trei tipuri de gaze cu efect de ser\u0103: dioxid de carbon, metan \u0219i oxizi de azot.<\/p>\n\n\n\n

Tutunul afecteaz\u0103 securitatea alimentar\u0103
Cultivarea \u0219i producerea de tutun provoac\u0103 daune ecologice globale pe termen lung, provoc\u00e2nd schimb\u0103ri climatice \u0219i joac\u0103 un rol crucial \u00een determinarea viitorului agriculturii \u0219i al securit\u0103\u021bii alimentare. Terenurile agricole de calitate sunt din ce \u00een ce mai des folosite pentru cultivarea tutunului \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii, reduc\u00e2nd din capacitatea lor care ar putea fi folosite pentru producerea alimentelor. De asemenea, trecerea la cre\u0219terea culturilor alternative este adesea limitat\u0103 din cauza lipsei unor pie\u021be stabile de desfacere, \u00een compara\u021bie cu pia\u021ba tutunului, precum \u0219i reticen\u021ba autorit\u0103\u021bilor de a sus\u021bine aceast\u0103 trecere la alternative s\u0103n\u0103toase \u0219i durabile.<\/p>\n\n\n\n

Renun\u021ba\u021bi la tutun pentru a salva via\u021ba \u0219i planeta
Tutunul ucide jum\u0103tate din utilizatorii s\u0103i. Fiecare \u021bigar\u0103 fumat\u0103 sau consumarea oric\u0103rui produs ce con\u021bine tutun risipe\u0219te resurse pre\u021bioase de care depinde existen\u021ba noastr\u0103. Renun\u021b\u0103 la tutun pentru s\u0103n\u0103tatea ta \u0219i a planetei noastre.
\u00cencuraja\u021bi fermierii de tutun s\u0103 treac\u0103 la culturi durabile
Autorit\u0103\u021bile ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze fermierii de tutun \u0219i s\u0103-i sus\u021bin\u0103 pentru a trece la culturi alternative, mai durabile, cum ar fi cerealele, leguminoasele, fructele, dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru a reduce impactul negativ al tutunului \u0219i a asigura securitatea alimentar\u0103. Totodat\u0103 e necesar de a continua implementarea \u0219i punerea \u00een aplicare a m\u0103surilor de control al tutunului.<\/p>\n\n\n\n

Renun\u021ba\u021bi la tutun \u0219i contribui\u021bi la securitatea alimentar\u0103 global\u0103!<\/p>\n\n\n\n

NB: OMS \u0219i partenerii de control al tutunului \u00eendeamn\u0103 \u021b\u0103rile s\u0103 nu colaboreze sau s\u0103 lucreze cu industria tutunului<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anual la 31 mai, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u0219i partenerii s\u0103i marcheaz\u0103 Ziua Mondial\u0103 f\u0103r\u0103 Tutun (ZMFT) pentru a aborda consecin\u021bele pe care le are [\u2026]<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-609","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=609"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":611,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions\/611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}