{"id":540,"date":"2022-03-25T08:08:04","date_gmt":"2022-03-25T08:08:04","guid":{"rendered":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/?p=540"},"modified":"2022-03-25T08:11:29","modified_gmt":"2022-03-25T08:11:29","slug":"zilua-mondiale-a-apei-22-martie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/2022\/03\/25\/zilua-mondiale-a-apei-22-martie-2022\/","title":{"rendered":"Zilua Mondiale a Apei \u2013 22 martie 2022"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-543\" width=\"639\" height=\"685\" srcset=\"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1.png 852w, https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1-280x300.png 280w, https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1-768x823.png 768w, https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1-136x146.png 136w, https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1-47x50.png 47w, https:\/\/vasilcau.imsp.md\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ziua-mondiala-a-apei1-70x75.png 70w\" sizes=\"(max-width:767px) 480px, 639px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center wp-block-paragraph\"><strong>\u201eApele subterane &#8211; s\u0103 facem invizibilul vizibil\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ziua Mondial\u0103 a Apei, marcat\u0103 anual pe 22 martie, are ca scop concentrarea aten\u021biei asupra importan\u021bei apei. Tema din acest an <strong>\u201eApele subterane\u201d, <\/strong>atrage aten\u021bia asupra resursei de ap\u0103 ascunse care a fost \u00eentotdeauna extrem de important\u0103, dar nu este pe deplin recunoscut\u0103 \u00een elaborarea politicilor de dezvoltare durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sub genericul <strong>\u201eApele subterane &#8211; s\u0103 facem invizibilul vizibil\u201d,<\/strong> campania din acest an explic\u0103 rolul vital al apelor subterane pentru sistemele de ap\u0103 \u0219i canalizare, agricultur\u0103, industrie, ecosisteme \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mesajul general al campaniei este c\u0103 explorarea, protejarea \u0219i utilizarea durabil\u0103 a apelor subterane va fi esen\u021bial\u0103 pentru supravie\u021buirea \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i pentru satisfacerea nevoilor unei popula\u021bii \u00een cre\u0219tere. Apele subterane sunt invizibile, dar impactul este vizibil peste tot. Aproape toat\u0103 apa dulce nestatornic\u0103 din lume este ap\u0103 subteran\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce schimb\u0103rile climatice se agraveaz\u0103, apele subterane vor deveni din ce \u00een ce mai critice.&nbsp;Trebuie \u00eempreun\u0103 s\u0103 ne angaj\u0103m pentru a gestiona \u00een mod durabil aceast\u0103 resurs\u0103 pre\u021bioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Ce sunt apele subterane?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Apele subterane este resursele de ap\u0103 g\u0103site \u00een subteran \u00een acvifere, care sunt forma\u021biuni geologice de roci, nisipuri \u0219i pietri\u0219uri care de\u021bin cantit\u0103\u021bi substan\u021biale de ap\u0103. Apele subterane hr\u0103nesc izvoare, r\u00e2uri, lacuri \u0219i zone umede \u0219i se infiltreaz\u0103 \u00een oceane. Apele subterane sunt re\u00eenc\u0103rcate \u00een principal din ploaie \u0219i z\u0103pad\u0103 care se infiltreaz\u0103 \u00een sol. Apele subterane pot fi extrase la suprafa\u021b\u0103 prin pompe \u0219i pu\u021buri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>De ce sunt importante apele subterane?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aproape toat\u0103 apa dulce nestatornic\u0103 din lume constituie apele subterane. Via\u021ba nu ar fi posibil\u0103 f\u0103r\u0103 apele subterane. Cele mai multe zone aride ale lumii depind \u00een totalitate de apele subterane. &nbsp;Apele subterane furnizeaz\u0103 o mare parte din apa pe care o folosim pentru b\u0103ut, salubritate, produc\u021bia de alimente \u0219i procese industriale. Apele subterane sunt de asemenea, esen\u021biale pentru func\u021bionarea s\u0103n\u0103toas\u0103 a ecosistemelor, cum ar fi zonele umede \u0219i r\u00e2urile. Supraexploatarea apelor subterane poate duce la instabilitate \u0219i subsiden\u021b\u0103 a terenului \u0219i, \u00een regiunile de coast\u0103, la p\u0103trunderea apei de mare sub p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>De ce ar trebui avem grij\u0103 de apele subterane?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Apele subterane sunt suprautilizate \u00een multe zone, unde se extrage mai mult\u0103 ap\u0103 din acvifere dec\u00e2t este re\u00eenc\u0103rcat\u0103 de ploaie \u0219i z\u0103pad\u0103. Utilizarea excesiv\u0103 continu\u0103 duce \u00een cele din urm\u0103 la epuizarea resursei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Apele subterane sunt poluate \u00een multe zone, iar remedierea este adesea un proces lung \u0219i dificil. Acest lucru cre\u0219te costurile de prelucrare a apelor subterane \u0219i, uneori, chiar \u00eempiedic\u0103 utilizarea acesteia.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen alte locuri, nu \u0219tim c\u00e2t\u0103 cantitate de ap\u0103 se afl\u0103 sub picioarele noastre, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu reu\u0219im s\u0103 valorific\u0103m o resurs\u0103 de ap\u0103 poten\u021bial vital\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Explorarea, protejarea \u0219i utilizarea durabil\u0103 a apelor subterane va fi esen\u021bial\u0103 pentru supravie\u021buirea \u0219i adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i pentru satisfacerea nevoilor unei popula\u021bii \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Mesajele cheie ale campaniei Ziua Mondial\u0103 a Apei 2022:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Apele subterane sunt invizibile, dar impactul ei este vizibil peste tot.<\/li><li>Aproape toat\u0103 cantitatea apa dulce nestatornic\u0103 din lume reprezint\u0103 apele subterane.<\/li><li>Ceea ce facem la suprafa\u021b\u0103 conteaz\u0103 \u00een subteran. Trebuie utiliz\u0103m doar produse\/materie prim\u0103 inofensive, biodegradabile \u0219i s\u0103 folosim apa c\u00e2t mai eficient posibil.<\/li><li>Apele subterane trec grani\u021bele. Trebuie s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 pentru a gestiona resursele transfrontaliere de ape subterane.<\/li><li>Nu putem gestiona ceea ce nu m\u0103sur\u0103m. Apele subterane trebuie explorate am\u0103nun\u021bit, analizate \u0219i monitorizate.<\/li><li>Apele subterane vor juca un rol esen\u021bial \u00een adaptarea la schimb\u0103rile climatice. Trebuie s\u0103 protej\u0103m \u0219i s\u0103 explor\u0103m apele subterane, echilibr\u00e2nd nevoile oamenilor \u0219i ale planetei.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Impactul vizibil al apelor subterane:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Ingredientul invizibil din alimente.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cre\u0219terea popula\u021biei, urbanizarea rapid\u0103 \u0219i dezvoltarea economic\u0103 sunt doar c\u00e2\u021biva dintre factorii care conduc la cre\u0219terea cererii de ap\u0103, energie \u0219i alimente. Agricultura este cel mai mare consumator de resurse de ap\u0103 dulce din lume \u0219i mai mult de un sfert din energia utilizat\u0103 la nivel global este cheltuit\u0103 pentru produc\u021bia \u0219i furnizarea de alimente. Alimentarea unei popula\u021bii globale care se estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la 9 miliarde de oameni p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 va necesita o cre\u0219tere cu 60% a produc\u021biei de alimente.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aproximativ 40% din toat\u0103 apa folosit\u0103 pentru irigare provine din acvifere. \u00cen special \u00een \u021b\u0103rile cu deficit de ap\u0103, furnizarea de energie ieftin\u0103 pentru pomparea apelor subterane pentru agricultura irigat\u0103 poate duce la epuizarea apei subterane \u0219i la sc\u0103derea calit\u0103\u021bii apei, cu consecin\u021be poten\u021bial grave pentru cei care depind acum de irigarea apei subterane. \u00cen plus, utilizarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u0219i a pesticidelor \u00een agricultur\u0103 reprezint\u0103 o amenin\u021bare serioas\u0103 la adresa calit\u0103\u021bii apelor subterane;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">de exemplu, nitratul este cel mai comun contaminant al resurselor de ap\u0103 subteran\u0103 din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Evitarea problemelor de epuizare a apelor subterane necesit\u0103 politici coerente privind energia, utilizarea terenurilor \u0219i iriga\u021bii. Reducerea risipei alimentare poate juca, de asemenea, un rol important \u00een reducerea consumului de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>O resurs\u0103 f\u0103r\u0103 frontiere<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Majoritatea acviferelor mari ale lumii traverseaz\u0103 grani\u021bele interna\u021bionale. Aproximativ 468 de acvifere transfrontaliere au fost identificate \u00een \u00eentreaga lume, prin urmare, marea majoritate a \u021b\u0103rilor \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc resurse de ap\u0103 subteran\u0103. La nivel global, dintre cele mai mari opt acvifere, \u0219ase sunt transfrontaliere. Unele dintre aceste acvifere sunt neregenerabile, cum ar fi sistemele acvifere din Nubian \u0219i Sahara de Nord-Vest.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen ultimii 20 de ani, s-au \u00eenregistrat progrese substan\u021biale \u00een evaluarea de baz\u0103 a acviferelor transfrontaliere. Cu toate acestea, exemplele de cooperare structural\u0103 \u0219i oficial\u0103 \u00eentre \u021b\u0103rile care partajeaz\u0103 acvifere sunt rare. Dintre cele peste 200 de acorduri analizate privind r\u00e2urile \u0219i lacurile partajate la nivel interna\u021bional, doar c\u00e2teva dintre acestea includ prevederi specifice privind apele subterane.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen prezent, doar c\u00e2teva de acvifere transfrontaliere sunt guvernate de un acord interna\u021bional. Odat\u0103 cu utilizarea tot mai mare a resurselor de ap\u0103 subteran\u0103 la nivel mondial, necesitatea unei cooper\u0103ri specifice mai puternice cu privire la apele subterane transfrontaliere a devenit din ce \u00een ce mai evident\u0103 \u0219i urgent\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Calitatea \u0219i poluarea apelor subterane<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Poten\u021bialele amenin\u021b\u0103ri la adresa calit\u0103\u021bii apelor subterane sunt contaminarea natural\u0103 (geogen\u0103) \u0219i contaminarea din utilizarea terenurilor \u0219i alte activit\u0103\u021bi umane (contaminare antropic\u0103). Doi dintre cei mai r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi contaminan\u021bi geogenici sunt arsenicul \u0219i fluorura. Poluarea natural\u0103 cu arsenic \u00een apele subterane afecteaz\u0103 milioane de oameni de pe toate continentele. Prin urmare, calitatea apelor subterane trebuie s\u0103 fie evaluat\u0103 \u0219i monitorizat\u0103 \u00een mod regulat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Contaminarea antropic\u0103 include efectele intensific\u0103rii agriculturii, urbaniz\u0103rii, cre\u0219terii popula\u021biei \u0219i schimb\u0103rilor climatice. De exemplu, \u00een Africa, calitatea apelor subterane este afectat\u0103 de infrastructura de salubritate \u0219i de practicile agricole slabe, ceea ce a dus la niveluri ridicate de contaminare cu nitra\u021bi \u0219i microbi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen America de Nord \u0219i Europa, nitra\u021bii \u0219i pesticidele reprezint\u0103 o mare amenin\u021bare pentru calitatea apei subterane: 20% din corpurile de ap\u0103 subteran\u0103 ale Uniunii Europene (UE) dep\u0103\u0219esc standardele UE privind calitatea bun\u0103 a apei din cauza polu\u0103rii agricole.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Apele subterane \u0219i ODD-urile<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este necesar\u0103 o bun\u0103 gestionare a apelor subterane pentru a atinge majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare Durabil\u0103 (ODD) ale Agendei 2030: 53 dintre cele 169 de obiective ale SDG au o leg\u0103tur\u0103 cu apele subterane. De exemplu, \u021binta ODD 2.4 privind sistemele durabile de produc\u021bie alimentar\u0103 \u0219i practicile agricole rezistente se bazeaz\u0103 pe disponibilitatea apelor subterane.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este necesar\u0103 o bun\u0103 gestionare a apelor subterane pentru a atinge \u021binta ODD 6.6 pentru protejarea \u0219i refacerea ecosistemelor legate de ap\u0103 \u0219i \u021binta ODD 15.1 privind conservarea ecosistemelor de ap\u0103 dulce \u0219i a serviciilor acestora.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Accesul facil la servicii sanitare adecvate \u0219i la cantit\u0103\u021bi suficiente de ap\u0103 sigur\u0103 pentru b\u0103ut \u0219i igien\u0103 acas\u0103, \u0219coli \u0219i institu\u021bii de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este esen\u021bial pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea uman\u0103 \u0219i ar trebui s\u0103 fie o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru o via\u021b\u0103 decent\u0103 \u00een secolul XXI.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen Regiunea European\u0103 a OMS, peste 63 de milioane de oameni au avut acces la servicii de ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i 84 de milioane de oameni la servicii de salubritate \u00eentre 2000 \u0219i 2017. Cu toate acestea, peste 16 milioane de oameni \u00eenc\u0103 nu au acces la ap\u0103 potabil\u0103 de baz\u0103 \u0219i mai mult de 31 de milioane de oameni au nevoie de servicii sanitare de baz\u0103. Inegalit\u0103\u021bi semnificative persist\u0103 \u00eentre zonele rurale \u0219i urbane \u0219i \u00eentre oamenii boga\u021bi \u0219i cei s\u0103raci, locuitorii din mediul rural \u0219i cei mai s\u0103raci fiind cei mai dezavantaja\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Regiunea continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu focare de boli infec\u021bioase legate de ap\u0103, care afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea, bun\u0103starea \u0219i productivitatea oamenilor \u0219i a comunit\u0103\u021bilor. Bolile legate de ap\u0103, canalizare \u0219i igien\u0103 inadecvate includ diareea, dar \u0219i alte rezultate ale bolii, cum ar fi hepatita A, legioneloza \u0219i infec\u021biile cu helmin\u021bi transmise de sol. \u00cen regiune, 14 decese de diaree pe zi pot fi atribuite serviciilor de sanita\u021bie inadecvate. Sugarii \u0219i copiii cu v\u00e2rsta sub 5 ani sunt deosebit de vulnerabili la diaree ca principal\u0103 cauz\u0103 de malnutri\u021bie \u0219i deces.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Contaminarea microbian\u0103 a apei utilizate pentru b\u0103ut, igien\u0103 \u0219i recreere reprezint\u0103 o preocupare primordial\u0103 \u00een \u00eentreaga regiune. Poluarea chimic\u0103 este adesea localizat\u0103, dar poate avea \u0219i un impact semnificativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Substan\u021bele chimice prioritare din apa de b\u0103ut care pot provoca boli neinfec\u021bioase includ arsenul, fluorura, plumbul \u0219i nitra\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru a aborda provoc\u0103rile predominante \u0219i pentru a reduce decalajul \u00een ob\u021binerea unui acces echitabil \u0219i durabil la servicii de ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i de canalizare gestionate \u00een siguran\u021b\u0103 pentru to\u021bi oamenii din regiune, OMS\/Europa:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>sprijin\u0103 punerea \u00een aplicare a Protocolului privind ap\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate \u2013 un instrument de politic\u0103 multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic \u00een Regiunea European\u0103 a OMS;<\/li><li>ofer\u0103 recomand\u0103ri \u0219i instrumente bazate pe dovezi pentru consolidarea capacit\u0103\u021bii sistemelor na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate \u0219i a sectorului apei de a asigura calitatea apei \u0219i de a preveni, controla \u0219i reduce bolile legate de ap\u0103;<\/li><li>promoveaz\u0103 abord\u0103ri de management \u0219i supraveghere bazate pe riscuri \u00een politici \u0219i practici, inclusiv planuri de siguran\u021b\u0103 a apei \u0219i planuri de siguran\u021b\u0103 a canaliz\u0103rii;<\/li><li>promoveaz\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor de sanita\u021bie&nbsp; \u00een \u0219coli \u0219i unit\u0103\u021bi de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii;<\/li><li>sprijin\u0103 consolidarea programelor na\u021bionale de monitorizare \u0219i implementarea instrumentelor globale de monitorizare pentru a urm\u0103ri progresul \u00een atingerea&nbsp; Obiectivelor de Dezvoltare Durabil\u0103 (ODD) legate de ap\u0103, salubritate \u0219i igien\u0103;<\/li><li>faciliteaz\u0103 consolidarea capacit\u0103\u021bii \u00een conformitate cu ghidurile OMS \u00een domeniul apei, salubrit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii;<\/li><li>ofer\u0103 consiliere tehnic\u0103 cu privire la interven\u021biile de s\u0103n\u0103tate, inclusiv r\u0103spunsuri la situa\u021bii de urgen\u021b\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Miliarde de oameni din \u00eentreaga lume nu vor putea accesa \u00een 2030 ap\u0103 potabil\u0103, salubritate \u0219i servicii de igien\u0103 gestionate \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103, dac\u0103 rata progresului se va multiplica de patru ori, potrivit unui nou raport al OMS \u0219i UNICEF.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 2020, aproximativ 1 din 4 persoane nu avea ap\u0103 potabil\u0103 gestionat\u0103 \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u00een casele lor \u0219i aproape jum\u0103tate din popula\u021bia lumii nu avea un sistem de canalizare gestionat \u00een siguran\u021b\u0103. COVID-19 a eviden\u021biat necesitatea urgent\u0103 de a se asigura c\u0103 toat\u0103 lumea poate avea acces la o bun\u0103 igien\u0103 a m\u00e2inilor. La \u00eenceputul pandemiei, 3 din 10 oameni din \u00eentreaga lume nu \u0219i-au putut sp\u0103la m\u00e2inile cu ap\u0103 \u0219i s\u0103pun.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sp\u0103larea m\u00e2inilor este una dintre cele mai eficiente modalit\u0103\u021bi de a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea COVID-19 \u0219i a altor boli infec\u021bioase, totu\u0219i milioane de oameni din \u00eentreaga lume nu au acces la o aprovizionare sigur\u0103 \u0219i sigur\u0103 cu ap\u0103. Investi\u021biile \u00een ap\u0103, salubritate \u0219i igien\u0103 trebuie s\u0103 fie o prioritate global\u0103 dac\u0103 dorim s\u0103 punem cap\u0103t acestei pandemii \u0219i s\u0103 construim sisteme de s\u0103n\u0103tate mai rezistente.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>S-au raportat unele progrese, dar nu suficiente<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00centre 2016 \u0219i 2020, asigurarea popula\u021biei globale cu ap\u0103 potabil\u0103 gestionat\u0103 \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 a crescut de la 70% la 74%; serviciile de salubritate gestionate \u00een siguran\u021b\u0103 au crescut de la 47 la sut\u0103 la 54 la sut\u0103; iar instala\u021biile pentru sp\u0103larea m\u00e2inilor cu ap\u0103 \u0219i s\u0103pun au crescut de la 67 la sut\u0103 la 71 la sut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen 2020, pentru prima dat\u0103, mai mul\u021bi oameni au folosit sisteme de salubritate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite la fa\u021ba locului, cum ar fi latrine \u0219i fose septice, care pot con\u021bine \u0219i trata eficient de\u0219eurile, mai degrab\u0103 dec\u00e2t racordurile de canalizare. Este nevoie ca guvernele s\u0103 asigure sprijin adecvat pentru igienizarea la fa\u021ba locului gestionat\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103, inclusiv gestionarea n\u0103molului fecal.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Nevoie urgent\u0103 de investi\u021bii<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103 tendin\u021bele actuale persist\u0103, miliarde de copii \u0219i familii vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 servicii acces la ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i sanita\u021bie esen\u021biale \u0219i salvatoare, afirm\u00e2nd c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030:&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Doar 81% din popula\u021bia lumii va avea acces la ap\u0103 potabil\u0103 sigur\u0103 acas\u0103, l\u0103s\u00e2nd 1,6 miliarde f\u0103r\u0103;<\/li><li>Doar 67% vor avea servicii de sanita\u021bie sigure, l\u0103s\u00e2nd 2,8 miliarde f\u0103r\u0103;<\/li><li>Doar 78% vor avea facilit\u0103\u021bi de baz\u0103 pentru sp\u0103larea m\u00e2inilor, l\u0103s\u00e2nd 1,9 miliarde f\u0103r\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Accelerarea acoperirii cu acces la ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i sanita\u021bie va necesita prioritizarea la cele mai \u00eenalte niveluri de luare a deciziilor de c\u0103tre agen\u021biile interna\u021bionale, guverne, societatea civil\u0103 \u0219i sectorul privat.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Situa\u021bia \u00een Republica Moldova<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Asigurarea cu ap\u0103 potabil\u0103 a localit\u0103\u021bilor din Republica Moldova se bazeaz\u0103 pe trei surse: apele subterane, c\u0103rora le revin 65% din volumul total al apei consumate, apele de suprafa\u021b\u0103, c\u0103rora le revine 34,8% din volumul apei consumate, lacurile de acumulare \u0219i izvoarele.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ap\u0103 acumulat\u0103 \u00een sursele subterane este suficient\u0103 pentru asigurarea consumului de ap\u0103 \u00eentr-un viitor apropiat, \u00eens\u0103 acestea nu sunt repartizate uniform pe teritoriul \u021b\u0103ri. Cea mai mare concentrate a apelor subterane este \u00een bazinul r\u00e2ului Nistru, \u00een special \u00een partea de jos a acestuia, \u00een zona Prutului, \u00een regiunile de centru \u015fi de sud. Rezervele de ape subterane de bun\u0103 calitate practic lipsesc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen Republica Moldova actualmente func\u021bioneaz\u0103 2266 sonde arteziene. Ponderea popula\u021biei racordate la sisteme centralizate subterane de alimentare cu ap\u0103 constituie circa&nbsp; 65%.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rezultatele supravegherii calit\u0103\u0163ii apei din sistemele centralizate subterane de alimentare cu ap\u0103 potabil\u0103&nbsp; denot\u0103 nivele de neconformitate a acesteia, at\u00e2t la parametrii chimici, c\u00e2t \u015fi microbiologici. Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani s-au \u00eenregistrat neconformit\u0103\u0163i ale probelor de ap\u0103 prelevate din surse centralizate subterane dup\u0103 urm\u0103torii indicatori: con\u0163inutul de nitra\u0163i, bor, amoniu,&nbsp; con\u0163inutul de fluor, duritate, Escherichia Coli \u0219i enterococi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Rezultatele rapoartelor \u00eencerc\u0103rilor de laborator efectuate de c\u0103tre laboratoarele Centrelor de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 teritoriale relev\u0103 c\u0103 ponderea probelor neconforme normelor sanitare la parametrii chimici prelevate \u0219i examinate din sondele arteziene a&nbsp; constituit \u00een a.2021 \u00een medie 71% comparativ cu 71 % &#8211; 2021 \u0219i comparativ cu anul 2019 &#8211;&nbsp; 65,9 % (din totalul de 1022 probe, 740 au fost neconforme normelor sanitare, comparativ anul 2020, c\u00e2nd din totalul de 1025 probe, 750 au fost neconforme normelor sanitare) inclusiv dup\u0103 con\u0163inutul de nitra\u0163i &#8211; 1,2 % sau 12 probe neconforme, anul 2020 \u2013 4,7%&nbsp; sau 49 probe neconforme ; cota \u2013 parte a probelor neconforme dup\u0103&nbsp; con\u0163inutul de fluor \u00een anul 2021 a constituit: 24,6% sau 252 probe, \u00een anul 2020 au fost&nbsp; 29,4%; dup\u0103 con\u0163inutul de&nbsp; fier neconformitatea a constituit&nbsp; \u2013 7,8% sau 80 probe neconforme.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cauzele care au determinat aceast\u0103 situa\u0163ie este legat \u00een primul r\u00eend de prezen\u0163a elementelor \u2013 fluorul, \u00een compozi\u0163ia fizico-geologic\u0103 a solului. Con\u0163inutul ridicat de nitra\u0163i este condi\u0163ionat de insalubritatea localit\u0103\u0163ilor, nerespectarea de c\u0103tre popula\u0163ie a principiului cur\u0103\u0163eniei \u015fi aruncarea dejec\u0163iilor animale; amplasarea latrinelor, closetelor \u00een apropierea surselor de ap\u0103. Neconformitatea apei dup\u0103 con\u021binutul de E.Coli \u0219i enterococi indic\u0103 la poluarea fecal\u0103 a apei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Regiunile cele mai afectate de poluarea cu nitra\u021bi \u00een apa din f\u00e2nt\u00e2ni arteziene sunt: UTA G\u0103g\u0103uzia, r-nele Criuleni, Str\u0103\u0219eni, Nisporeni. De asemenea un con\u021binut sporit de fluor s-a \u00eenregistrat \u00een r-nele Anenii Noi, \u0218tefan-Vod\u0103, Glodeni, UTA G\u0103g\u0103uzia. Ca surse de poluare a apelor&nbsp;subterane constituie:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Poligoanele pentru de\u015feuri, cimitirele.<\/li><li>Rezervoare de stocare \u015fi containerele de depozitare subterane \u015fi&nbsp; terestre&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; (produse petroliere, substan\u0163e chimice folosite \u00een agricultur\u0103, etc.), conductele utilizate&nbsp; pentru ape uzate, produse petroliere.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/li><li>Spa\u0163iile de incinerare a de\u0219eurilor, care conform legisla\u021biei nu trebuie sa existe.<\/li><li>Utilizarea pesticidelor \u015fi fertilizan\u0163ilor care migreaz\u0103 spre apele subterane.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Men\u0163ion\u0103m faptul c\u0103 comparativ cu sursele descentralizate de alimentare cu ap\u0103 potabil\u0103, f\u00e2nt\u00e2nile de min\u0103, sondele arteziene, gra\u0163ie respect\u0103rii perimetrelor de protec\u0163ie sanitar\u0103 sunt mai pu\u0163in poluate din punct de vedere microbiologic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eApele subterane &#8211; s\u0103 facem invizibilul vizibil\u201d Ziua Mondial\u0103 a Apei, marcat\u0103 anual pe 22 martie, are ca scop concentrarea aten\u021biei asupra importan\u021bei apei. Tema din<span class=\"excerpt-hellip\"> [\u2026]<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":543,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-540","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/540","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=540"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/540\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":546,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/540\/revisions\/546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vasilcau.imsp.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}