”Avem nevoie de alimente, nu de tutun”– este moto-ul Zilei Mondiale fără Tutun din anul curent inițiate de Organizația Mondială a Sănătății

Anual la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT) pentru a aborda consecințele pe care le are tutunul asupra sănătății populației, mediului îmconjurător, economiei, și a susține politici eficiente de reducere a riscurilor condiționate de tutun, a îndemna oamenii să-și revendice dreptul la sănătate și la o viață fără tutun pentru generațiile viitoare.
Îndemnul pentru acțiune din anul curent este: „Avem nevoie de alimente, nu de tutun”. Campania are drept scop creșterea gradului de conștientizare privind impactul tutunului asupra sănătății, mediului și securității alimentare la nivel global: de la cultivare, producere, distribuire, consum și de asemenea, oferă consumatorilor un motiv în plus de a renunța la orice produs ce conține tutun.
În prezent tutunul, ca cultură comercială este cultivat în peste 125 de țări pe o suprafață totală estimată la circa 4 milioane de hectare. De menționat, că circa 90% de tutun este recoltat în țările cu venituri mici și mijlocii și povara asupra mediului le revine anume acestor țări, pe când profitul – companiilor de tutun transnaționale.
Impactul nociv al industriei tutunului asupra sănătății, mediului și economiei țărilor este enorm și în continuă creștere, creând o presiune inutilă asupra resurselor deja limitate ale planetei noastre și ecosistemelor fragile. Campania Zilei Mondiale fără Tutun vine să încurajeze guvernele, ca să pună capăt subvențiilor pentru cultivarea tutunului, să folosească resursele financiare pentru susținerea programelor de înlocuire a tutunului cu culturi agricole durabile pentru a îmbunătății securitatea alimentară a țărilor.
De asemenea, campania ZMFT are drept scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la modurile în care industria tutunului interferează cu încercările de a înlocui cultivarea tutunului cu culturi durabile, contribuind astfel la criza alimentară globală.
În Republica Moldova, terenurile pentru cultivarea tutunului au fost reduse semnificativ, începând cu anii 90 ai secolului trecut și în prezent culturile de tutun ocupă circa 300 de hectare, iar prelucrarea frunzelor de tutun are loc doar în 3 locații: mun.Chișinău, or.Orhei și or.Tvardița.
Cu regret însă, menționăm că în Republica Moldova se dorește ”revitalizarea” ramurii de cultivare a tutunului, despre situația în acest domeniu s-a discutat recent în cadrul unei ședințe la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu reprezentanții de ramură. Potrivit producătorilor și procesatorilor de tutun, țara noastră ar putea crește volumele de producere, ca să sporească exportul, considerând că producerea tutunului ar fi o ramură strategică și de perspectivă pentru econoimia națională.
În realitate, este dovedit faptul, că producerea tutunului nu este o ramură ”strategică” și de ”perspectivă” pentru orice țară, iar veniturile obținute sunt fals percepute de către susținătorii acestei ipoteze: consecințele fiind mult mai grave și devastatoare pentru sănătatea și bunăstarea populației.
Tutunul, îmcepând cu procesele de cultivare, producere și finalizând cu consumul oricărui tip de produs ce conține tutun – prezintă o povară umană și economică substanțială, fiind asociat cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, respiratorii, cancer, diabet, hipertensiune arterială și multe altele. ucigând anual peste 8 milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.
În Republica Moldova se estimează, că peste 6000 de persoane (aproximativ 14%) mor în fiecare an din cauza consumului de tutun. Potrivit ultimului Studiu național al prevalența factorilor de risc ai BNT (STEPS, 2021) trei din 10 adulți (18 – 69 ani) sau 29,9% fumează activ, inclusiv 52,0% de bărbați și 7,7% de femei și acești indici fiind în creștere, în deosebi printre persoanele tinere, atât bărbați, cât și femei.
Industria tutunului pentru ași menține veniturile este permanent în căutarea de noi consumatori și deseori aceștea sunt adolescenții și tinerii. În Republica Moldova, conform Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019) 16,3% din adolescenți de 13 – 15 ani sunt fumători activi, mai mult de un sfert din ei sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu și acești indicatori sunt în creștere, comparativ cu studiul trecut (GYTS, 2013).
Circa 10% din adolescenți consumă alte tipuri de produse din tutun, decât țigaretele obișnuite: 3,9% de elevi au declarat că consumă produse din tutun care nu arde (IQOS) și 17,7% dintre ei – consumă țigarete electronice. De menționat, că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creerul în dezvoltare al adolescenților și dublează șansele de a deveni fumător în viața de adult.

Mesajele Zilei Mondiale fără Tutun

Tutunul afectează grav sănătatea oamenilor
Epidemia tutunului este recunoscută ca una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică cu care s-a confruntat vreodată omenirea, ucigând anual peste 8 milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun. Tutunul afectează întreg organizmul omului: sistemul respirator, cardiovascular, reproductiv, organele văzului, contribuie la dezvoltarea a peste 20 de tipuri de cancer, afectează fătul nenăscut, crește riscul dezvoltării diabetului, a tulburărilor mentale, etc.
Toate produsele din tutun (țigarete, tutun de rulat, tutun pentru narghilea, tutunul care nu arde cu încălzire electrică-HEETS, etc.), cât și produsele conexe (țigarete electronice și produse din plante pentru fumat) prezintă pericol sub orice formă de consum și afectează grav sănătatea.

Tutunul afectează dezvoltarea durabilă
Potrivit unui studiu din 2018, costul economic total al fumatului, atât din cheltuielile pentru sănătate, cât și din pierderile de productivitate este echivalent cu aproape 1,8% din produsul intern brut (PIB) la nivel global. Combaterea tutunului ar trebui să fie identificată ca una dintre cele mai importante pârghii pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, nu doar a celor legate direct de sănătate.

Cultivarea tutunului afectează sănătatea fermierilor și a familiilor lor
Aproximativ 1 din 4 fermieri de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (otrăvire cu nicotină). Boala este cauzată de nicotina absorbită prin piele din manipularea cu frunzelor de tutun. Simptomele includ: greață, vărsături, amețeli, dureri de cap, transpirație crescută, frisoane, dureri abdominale, diaree, slăbiciune, dispnee și multe altele.
De asemenea, fermierii de tutun sunt expuși zilnic prafului de tutun și altor pesticide chimice. Un fermier de tutun care plantează, cultivă și recoltează tutun poate absorbi nicotină echivalentă cu 50 de țigări pe zi, ceea ce crește riscul afecțiunilor pulmonare și altor riscuri pentru sănătate. În plus, ei transportă adesea substanțe nocive acasă pe corpul lor, haine sau pantofi, ceea ce duce la expuneri secundare dăunătoare pentru familiile lor: femeile, gravidele, copii fiind cei mai vulnerabili la expunerea nocivă a tutunului

Tutunul dăunează mediului
Asupra pădurilor: se estimează că circa 1,5 miliarde de hectare de păduri au fost defrișate în întreaga lume începând cu anii 70 a secolului trecut pentru cultivarea tutunului, contribuind astfel la creșterea anuală a gazelor cu efect de seră cu până la 20%. Aproximativ 200.000 de hectare de teren sunt defrișate anual pentru cultivarea și uscarea tutunului.
Asupra solului: tutunul epuizează fertilitatea solului, iar reabilitarea solului după cultivarea tutunului este foarte costisitoare. Potrivit unor datelor colectate în 2014, pentru a inversa efectele negative asupra solului din Bangladesh, cauzate de un an de cultivare a tutunului, ar costa circa 20,6 milioane USD – o sumă mult mai mare, decât venitul obținut de la producerea tutunului.
Asupra resurselor de apă: întregul ciclu de producere al unei singure țigări necesită aproximativ 3,7 litri de apă, aceasta incluzând creșterea, fabricarea, distribuția, utilizarea și eliminarea. Cultivarea tutunului epuizează pânzele freatice. Numai etapa de cultivare a tutunului necesită aceeași cantitate de apă de care ar avea nevoie un individ pentru un an întreg. De asemenea, cultivarea tutunului necesită utilizarea intensă a pesticidelor și îngrășămintelor, care contaminează lacurile, râurile și sursele de apa potabilă.
Asupra aerului: pentru a produce o singură țigară sunt emise circa 14 g de CO2. Producerea tutunului contribuie anual cu aproape 84 de milioane de tone de emisii de CO2. Aceasta este echivalentul a 280 000 de rachete care se lansează în spațiul cosmic. Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și conține trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan și oxizi de azot.

Tutunul afectează securitatea alimentară
Cultivarea și producerea de tutun provoacă daune ecologice globale pe termen lung, provocând schimbări climatice și joacă un rol crucial în determinarea viitorului agriculturii și al securității alimentare. Terenurile agricole de calitate sunt din ce în ce mai des folosite pentru cultivarea tutunului în țările cu venituri mici și medii, reducând din capacitatea lor care ar putea fi folosite pentru producerea alimentelor. De asemenea, trecerea la creșterea culturilor alternative este adesea limitată din cauza lipsei unor piețe stabile de desfacere, în comparație cu piața tutunului, precum și reticența autorităților de a susține această trecere la alternative sănătoase și durabile.

Renunțați la tutun pentru a salva viața și planeta
Tutunul ucide jumătate din utilizatorii săi. Fiecare țigară fumată sau consumarea oricărui produs ce conține tutun risipește resurse prețioase de care depinde existența noastră. Renunță la tutun pentru sănătatea ta și a planetei noastre.
Încurajați fermierii de tutun să treacă la culturi durabile
Autoritățile ar trebui să încurajeze fermierii de tutun și să-i susțină pentru a trece la culturi alternative, mai durabile, cum ar fi cerealele, leguminoasele, fructele, dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru a reduce impactul negativ al tutunului și a asigura securitatea alimentară. Totodată e necesar de a continua implementarea și punerea în aplicare a măsurilor de control al tutunului.

Renunțați la tutun și contribuiți la securitatea alimentară globală!

NB: OMS și partenerii de control al tutunului îndeamnă țările să nu colaboreze sau să lucreze cu industria tutunului