Sunetele puternice la locul de muncă și în timpul liber vă pot afecta auzul
February 18, 2022
Ziua Mondială de profilaxie a tuberculozei – 24 martie 2022
March 25, 2022
„Apele subterane – să facem invizibilul vizibil”
Ziua Mondială a Apei, marcată anual pe 22 martie, are ca scop concentrarea atenției asupra importanței apei. Tema din acest an „Apele subterane”, atrage atenția asupra resursei de apă ascunse care a fost întotdeauna extrem de importantă, dar nu este pe deplin recunoscută în elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă.
Sub genericul „Apele subterane – să facem invizibilul vizibil”, campania din acest an explică rolul vital al apelor subterane pentru sistemele de apă și canalizare, agricultură, industrie, ecosisteme și adaptarea la schimbările climatice.
Mesajul general al campaniei este că explorarea, protejarea și utilizarea durabilă a apelor subterane va fi esențială pentru supraviețuirea și adaptarea la schimbările climatice și pentru satisfacerea nevoilor unei populații în creștere. Apele subterane sunt invizibile, dar impactul este vizibil peste tot. Aproape toată apa dulce nestatornică din lume este apă subterană. Pe măsură ce schimbările climatice se agravează, apele subterane vor deveni din ce în ce mai critice. Trebuie împreună să ne angajăm pentru a gestiona în mod durabil această resursă prețioasă.
Ce sunt apele subterane?
Apele subterane este resursele de apă găsite în subteran în acvifere, care sunt formațiuni geologice de roci, nisipuri și pietrișuri care dețin cantități substanțiale de apă. Apele subterane hrănesc izvoare, râuri, lacuri și zone umede și se infiltrează în oceane. Apele subterane sunt reîncărcate în principal din ploaie și zăpadă care se infiltrează în sol. Apele subterane pot fi extrase la suprafață prin pompe și puțuri.
De ce sunt importante apele subterane?
Aproape toată apa dulce nestatornică din lume constituie apele subterane. Viața nu ar fi posibilă fără apele subterane. Cele mai multe zone aride ale lumii depind în totalitate de apele subterane. Apele subterane furnizează o mare parte din apa pe care o folosim pentru băut, salubritate, producția de alimente și procese industriale. Apele subterane sunt de asemenea, esențiale pentru funcționarea sănătoasă a ecosistemelor, cum ar fi zonele umede și râurile. Supraexploatarea apelor subterane poate duce la instabilitate și subsidență a terenului și, în regiunile de coastă, la pătrunderea apei de mare sub pământ.
De ce ar trebui avem grijă de apele subterane?
Apele subterane sunt suprautilizate în multe zone, unde se extrage mai multă apă din acvifere decât este reîncărcată de ploaie și zăpadă. Utilizarea excesivă continuă duce în cele din urmă la epuizarea resursei.
Apele subterane sunt poluate în multe zone, iar remedierea este adesea un proces lung și dificil. Acest lucru crește costurile de prelucrare a apelor subterane și, uneori, chiar împiedică utilizarea acesteia.
În alte locuri, nu știm câtă cantitate de apă se află sub picioarele noastre, ceea ce înseamnă că nu reușim să valorificăm o resursă de apă potențial vitală.
Explorarea, protejarea și utilizarea durabilă a apelor subterane va fi esențială pentru supraviețuirea și adaptarea la schimbările climatice și pentru satisfacerea nevoilor unei populații în creștere.
Mesajele cheie ale campaniei Ziua Mondială a Apei 2022:
- Apele subterane sunt invizibile, dar impactul ei este vizibil peste tot.
- Aproape toată cantitatea apa dulce nestatornică din lume reprezintă apele subterane.
- Ceea ce facem la suprafață contează în subteran. Trebuie utilizăm doar produse/materie primă inofensive, biodegradabile și să folosim apa cât mai eficient posibil.
- Apele subterane trec granițele. Trebuie să lucrăm împreună pentru a gestiona resursele transfrontaliere de ape subterane.
- Nu putem gestiona ceea ce nu măsurăm. Apele subterane trebuie explorate amănunțit, analizate și monitorizate.
- Apele subterane vor juca un rol esențial în adaptarea la schimbările climatice. Trebuie să protejăm și să explorăm apele subterane, echilibrând nevoile oamenilor și ale planetei.
Impactul vizibil al apelor subterane:
Ingredientul invizibil din alimente.
Creșterea populației, urbanizarea rapidă și dezvoltarea economică sunt doar câțiva dintre factorii care conduc la creșterea cererii de apă, energie și alimente. Agricultura este cel mai mare consumator de resurse de apă dulce din lume și mai mult de un sfert din energia utilizată la nivel global este cheltuită pentru producția și furnizarea de alimente. Alimentarea unei populații globale care se estimează că va ajunge la 9 miliarde de oameni până în 2050 va necesita o creștere cu 60% a producției de alimente.
Aproximativ 40% din toată apa folosită pentru irigare provine din acvifere. În special în țările cu deficit de apă, furnizarea de energie ieftină pentru pomparea apelor subterane pentru agricultura irigată poate duce la epuizarea apei subterane și la scăderea calității apei, cu consecințe potențial grave pentru cei care depind acum de irigarea apei subterane. În plus, utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor în agricultură reprezintă o amenințare serioasă la adresa calității apelor subterane;
de exemplu, nitratul este cel mai comun contaminant al resurselor de apă subterană din întreaga lume.
Evitarea problemelor de epuizare a apelor subterane necesită politici coerente privind energia, utilizarea terenurilor și irigații. Reducerea risipei alimentare poate juca, de asemenea, un rol important în reducerea consumului de apă.
O resursă fără frontiere
Majoritatea acviferelor mari ale lumii traversează granițele internaționale. Aproximativ 468 de acvifere transfrontaliere au fost identificate în întreaga lume, prin urmare, marea majoritate a țărilor împărtășesc resurse de apă subterană. La nivel global, dintre cele mai mari opt acvifere, șase sunt transfrontaliere. Unele dintre aceste acvifere sunt neregenerabile, cum ar fi sistemele acvifere din Nubian și Sahara de Nord-Vest.
În ultimii 20 de ani, s-au înregistrat progrese substanțiale în evaluarea de bază a acviferelor transfrontaliere. Cu toate acestea, exemplele de cooperare structurală și oficială între țările care partajează acvifere sunt rare. Dintre cele peste 200 de acorduri analizate privind râurile și lacurile partajate la nivel internațional, doar câteva dintre acestea includ prevederi specifice privind apele subterane.
În prezent, doar câteva de acvifere transfrontaliere sunt guvernate de un acord internațional. Odată cu utilizarea tot mai mare a resurselor de apă subterană la nivel mondial, necesitatea unei cooperări specifice mai puternice cu privire la apele subterane transfrontaliere a devenit din ce în ce mai evidentă și urgentă.
Calitatea și poluarea apelor subterane
Potențialele amenințări la adresa calității apelor subterane sunt contaminarea naturală (geogenă) și contaminarea din utilizarea terenurilor și alte activități umane (contaminare antropică). Doi dintre cei mai răspândiți contaminanți geogenici sunt arsenicul și fluorura. Poluarea naturală cu arsenic în apele subterane afectează milioane de oameni de pe toate continentele. Prin urmare, calitatea apelor subterane trebuie să fie evaluată și monitorizată în mod regulat.
Contaminarea antropică include efectele intensificării agriculturii, urbanizării, creșterii populației și schimbărilor climatice. De exemplu, în Africa, calitatea apelor subterane este afectată de infrastructura de salubritate și de practicile agricole slabe, ceea ce a dus la niveluri ridicate de contaminare cu nitrați și microbi.
În America de Nord și Europa, nitrații și pesticidele reprezintă o mare amenințare pentru calitatea apei subterane: 20% din corpurile de apă subterană ale Uniunii Europene (UE) depășesc standardele UE privind calitatea bună a apei din cauza poluării agricole.
Apele subterane și ODD-urile
Este necesară o bună gestionare a apelor subterane pentru a atinge majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030: 53 dintre cele 169 de obiective ale SDG au o legătură cu apele subterane. De exemplu, ținta ODD 2.4 privind sistemele durabile de producție alimentară și practicile agricole rezistente se bazează pe disponibilitatea apelor subterane.
Este necesară o bună gestionare a apelor subterane pentru a atinge ținta ODD 6.6 pentru protejarea și refacerea ecosistemelor legate de apă și ținta ODD 15.1 privind conservarea ecosistemelor de apă dulce și a serviciilor acestora.
Accesul facil la servicii sanitare adecvate și la cantități suficiente de apă sigură pentru băut și igienă acasă, școli și instituții de îngrijire a sănătății este esențial pentru sănătatea și bunăstarea umană și ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru o viață decentă în secolul XXI.
În Regiunea Europeană a OMS, peste 63 de milioane de oameni au avut acces la servicii de apă potabilă și 84 de milioane de oameni la servicii de salubritate între 2000 și 2017. Cu toate acestea, peste 16 milioane de oameni încă nu au acces la apă potabilă de bază și mai mult de 31 de milioane de oameni au nevoie de servicii sanitare de bază. Inegalități semnificative persistă între zonele rurale și urbane și între oamenii bogați și cei săraci, locuitorii din mediul rural și cei mai săraci fiind cei mai dezavantajați.
Regiunea continuă să se confrunte cu focare de boli infecțioase legate de apă, care afectează sănătatea, bunăstarea și productivitatea oamenilor și a comunităților. Bolile legate de apă, canalizare și igienă inadecvate includ diareea, dar și alte rezultate ale bolii, cum ar fi hepatita A, legioneloza și infecțiile cu helminți transmise de sol. În regiune, 14 decese de diaree pe zi pot fi atribuite serviciilor de sanitație inadecvate. Sugarii și copiii cu vârsta sub 5 ani sunt deosebit de vulnerabili la diaree ca principală cauză de malnutriție și deces.
Contaminarea microbiană a apei utilizate pentru băut, igienă și recreere reprezintă o preocupare primordială în întreaga regiune. Poluarea chimică este adesea localizată, dar poate avea și un impact semnificativ asupra sănătății. Substanțele chimice prioritare din apa de băut care pot provoca boli neinfecțioase includ arsenul, fluorura, plumbul și nitrații.
Pentru a aborda provocările predominante și pentru a reduce decalajul în obținerea unui acces echitabil și durabil la servicii de apă potabilă și de canalizare gestionate în siguranță pentru toți oamenii din regiune, OMS/Europa:
- sprijină punerea în aplicare a Protocolului privind apă și sănătate – un instrument de politică multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic în Regiunea Europeană a OMS;
- oferă recomandări și instrumente bazate pe dovezi pentru consolidarea capacității sistemelor naționale de sănătate și a sectorului apei de a asigura calitatea apei și de a preveni, controla și reduce bolile legate de apă;
- promovează abordări de management și supraveghere bazate pe riscuri în politici și practici, inclusiv planuri de siguranță a apei și planuri de siguranță a canalizării;
- promovează îmbunătățirea serviciilor de sanitație în școli și unități de îngrijire a sănătății;
- sprijină consolidarea programelor naționale de monitorizare și implementarea instrumentelor globale de monitorizare pentru a urmări progresul în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) legate de apă, salubritate și igienă;
- facilitează consolidarea capacității în conformitate cu ghidurile OMS în domeniul apei, salubrității și sănătății;
- oferă consiliere tehnică cu privire la intervențiile de sănătate, inclusiv răspunsuri la situații de urgență.
Miliarde de oameni din întreaga lume nu vor putea accesa în 2030 apă potabilă, salubritate și servicii de igienă gestionate în condiții de siguranță, dacă rata progresului se va multiplica de patru ori, potrivit unui nou raport al OMS și UNICEF.
În 2020, aproximativ 1 din 4 persoane nu avea apă potabilă gestionată în condiții de siguranță în casele lor și aproape jumătate din populația lumii nu avea un sistem de canalizare gestionat în siguranță. COVID-19 a evidențiat necesitatea urgentă de a se asigura că toată lumea poate avea acces la o bună igienă a mâinilor. La începutul pandemiei, 3 din 10 oameni din întreaga lume nu și-au putut spăla mâinile cu apă și săpun.
Spălarea mâinilor este una dintre cele mai eficiente modalități de a preveni răspândirea COVID-19 și a altor boli infecțioase, totuși milioane de oameni din întreaga lume nu au acces la o aprovizionare sigură și sigură cu apă. Investițiile în apă, salubritate și igienă trebuie să fie o prioritate globală dacă dorim să punem capăt acestei pandemii și să construim sisteme de sănătate mai rezistente.
S-au raportat unele progrese, dar nu suficiente
Între 2016 și 2020, asigurarea populației globale cu apă potabilă gestionată în condiții de siguranță a crescut de la 70% la 74%; serviciile de salubritate gestionate în siguranță au crescut de la 47 la sută la 54 la sută; iar instalațiile pentru spălarea mâinilor cu apă și săpun au crescut de la 67 la sută la 71 la sută.
În 2020, pentru prima dată, mai mulți oameni au folosit sisteme de salubritate îmbunătățite la fața locului, cum ar fi latrine și fose septice, care pot conține și trata eficient deșeurile, mai degrabă decât racordurile de canalizare. Este nevoie ca guvernele să asigure sprijin adecvat pentru igienizarea la fața locului gestionată în siguranță, inclusiv gestionarea nămolului fecal.
Nevoie urgentă de investiții
Dacă tendințele actuale persistă, miliarde de copii și familii vor rămâne fără servicii acces la apă potabilă și sanitație esențiale și salvatoare, afirmând că până în 2030:
- Doar 81% din populația lumii va avea acces la apă potabilă sigură acasă, lăsând 1,6 miliarde fără;
- Doar 67% vor avea servicii de sanitație sigure, lăsând 2,8 miliarde fără;
- Doar 78% vor avea facilități de bază pentru spălarea mâinilor, lăsând 1,9 miliarde fără.
Accelerarea acoperirii cu acces la apă potabilă și sanitație va necesita prioritizarea la cele mai înalte niveluri de luare a deciziilor de către agențiile internaționale, guverne, societatea civilă și sectorul privat.
Situația în Republica Moldova
Asigurarea cu apă potabilă a localităților din Republica Moldova se bazează pe trei surse: apele subterane, cărora le revin 65% din volumul total al apei consumate, apele de suprafață, cărora le revine 34,8% din volumul apei consumate, lacurile de acumulare și izvoarele.
Apă acumulată în sursele subterane este suficientă pentru asigurarea consumului de apă într-un viitor apropiat, însă acestea nu sunt repartizate uniform pe teritoriul țări. Cea mai mare concentrate a apelor subterane este în bazinul râului Nistru, în special în partea de jos a acestuia, în zona Prutului, în regiunile de centru şi de sud. Rezervele de ape subterane de bună calitate practic lipsesc.
În Republica Moldova actualmente funcționează 2266 sonde arteziene. Ponderea populației racordate la sisteme centralizate subterane de alimentare cu apă constituie circa 65%.
Rezultatele supravegherii calităţii apei din sistemele centralizate subterane de alimentare cu apă potabilă denotă nivele de neconformitate a acesteia, atât la parametrii chimici, cât şi microbiologici. Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani s-au înregistrat neconformităţi ale probelor de apă prelevate din surse centralizate subterane după următorii indicatori: conţinutul de nitraţi, bor, amoniu, conţinutul de fluor, duritate, Escherichia Coli și enterococi.
Rezultatele rapoartelor încercărilor de laborator efectuate de către laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică teritoriale relevă că ponderea probelor neconforme normelor sanitare la parametrii chimici prelevate și examinate din sondele arteziene a constituit în a.2021 în medie 71% comparativ cu 71 % – 2021 și comparativ cu anul 2019 – 65,9 % (din totalul de 1022 probe, 740 au fost neconforme normelor sanitare, comparativ anul 2020, când din totalul de 1025 probe, 750 au fost neconforme normelor sanitare) inclusiv după conţinutul de nitraţi – 1,2 % sau 12 probe neconforme, anul 2020 – 4,7% sau 49 probe neconforme ; cota – parte a probelor neconforme după conţinutul de fluor în anul 2021 a constituit: 24,6% sau 252 probe, în anul 2020 au fost 29,4%; după conţinutul de fier neconformitatea a constituit – 7,8% sau 80 probe neconforme.
Cauzele care au determinat această situaţie este legat în primul rînd de prezenţa elementelor – fluorul, în compoziţia fizico-geologică a solului. Conţinutul ridicat de nitraţi este condiţionat de insalubritatea localităţilor, nerespectarea de către populaţie a principiului curăţeniei şi aruncarea dejecţiilor animale; amplasarea latrinelor, closetelor în apropierea surselor de apă. Neconformitatea apei după conținutul de E.Coli și enterococi indică la poluarea fecală a apei.
Regiunile cele mai afectate de poluarea cu nitrați în apa din fântâni arteziene sunt: UTA Găgăuzia, r-nele Criuleni, Strășeni, Nisporeni. De asemenea un conținut sporit de fluor s-a înregistrat în r-nele Anenii Noi, Ștefan-Vodă, Glodeni, UTA Găgăuzia. Ca surse de poluare a apelor subterane constituie:
- Poligoanele pentru deşeuri, cimitirele.
- Rezervoare de stocare şi containerele de depozitare subterane şi terestre (produse petroliere, substanţe chimice folosite în agricultură, etc.), conductele utilizate pentru ape uzate, produse petroliere.
- Spaţiile de incinerare a deșeurilor, care conform legislației nu trebuie sa existe.
- Utilizarea pesticidelor şi fertilizanţilor care migrează spre apele subterane.
Menţionăm faptul că comparativ cu sursele descentralizate de alimentare cu apă potabilă, fântânile de mină, sondele arteziene, graţie respectării perimetrelor de protecţie sanitară sunt mai puţin poluate din punct de vedere microbiologic.